O parte din terenurile Romarm, din care face parte Uzina Mecanică Tohan Zărneşti, au fost "ciordite" la drumul mare de doi italieni, chiar din inima Parcului Industrial Zărneşti, prin contracte oneroase, autentificate nelegal de prefectul Ion Gonţea în calitate de notar. Aceste dezvăluiri, ca şi inculparea lui Gonţea de ÎCCJ sunt prezentate în exclusivitate de Jurnalul Naţional.
Un alt scandal imobiliar de proporţii este pe cale să izbucnească la Braşov din pricina legalizărilor notariale ale altor ilegalităţi imobiliare, cu nepreţuitul aport al lui Ion Gonţea, prefectul pedelist de Braşov. Victima a fost de această dată chiar uzina de armament UM Tohan Zărneşti, căreia i s-au înstrăinat 21 de hectare de teren, cu 18 hale industriale şi magazii, ilegal şi pe nimic, contracte legalizate de notarul Ion Gonţea în favoarea firmelor a doi italieni, paravane ale familiei Fontana. Deşi s-au depus plângeri penale la DNA Braşov împotriva italienilor şi împotriva actualului prefect în anii 2005-2006, dosarul nu a fost soluţionat încă. Între timp, Ion Gârbacea, fost director adjunct la UM Tohan în vremea escrocheriei, a devenit directorul general al Romarm, fără însă a da semne de preocupare pentru soarta patrimoniului fostei sale uzine.
METODĂ DE JAF - PARCUL INDUSTRIAL
Prin constituirea firmei pe acţiuni Brem Company, în 2003, s-a înfiinţat de fapt Parcul Industrial Zărneşti, în care au intrat italienii familiei Fontana şi Uzina de armament Tohan Zărneşti, în care italienii aveau 80% din acţiuni, iar Romarm, prin uzina sa, doar 20%! Italienii au venit în asociere cu 375.000 de euro, iar UM Tohan cu 21 de hectare de teren intravilan, cu toate utilităţile, şi cu 18 hale industriale, în valoare de peste 10 milioane de euro. Evaluarea averii uzinei de armament cu care a participat la asociere a fost realizată însă de... familia Fontana, prin evaluatorul plătit de ea, şi a însemnat doar 75.000 de euro!! În parcul industrial de la Zărneşti, de fapt o uriaşă formă de escrocherie imobiliară cu terenurile uzinei de armament, intră şi Consiliul Local Zărneşti, prin penalul său primar, Gheorghe Lupu, urmărit penal de DNA, de Parchetul Zărneşti şi de ANI, pentru corupţie, falsuri şi alte infracţiuni, amicul şi finanţatorul lui Gonţea în campania electorală pentru parlamentare. Mai mult, fostul primar a fost numit recent în Consiliul de Administraţie la UM Tohan, deşi din cauza dosarelor sale penale nu ar trebui să aibă acces la documente secret, care se referă la producţia de armament. Consiliul Local Zărneşti intră şi el cu 25 de hectare de teren, numai bune de vândut, ca şi ale uzinei de armament. Intenţia reală a italienilor Fontana era de fapt vânzarea terenurilor Romarm şi ale municipiului Zărneşti, pe nimic, altor doi italieni, Damiano Vecchio şi Flavio Desilvestro, de fapt tot oamenii familiei italiene care controlează 80% din Parcul Industrial Zărneşti, după metoda "suveică", deja consacrată de Ion Gonţea în escrocheria "Condor". Notarul noii escrocherii este, evident, tot Ion Gonţea, actualul prefect al Braşovului, care a încasat aproape 3,8 miliarde de lei taxe notariale.
VÂNZĂRI PE SUB MÂNĂ
Zis şi făcut. Firma Brem Company a familiei Fontana începe să vândă la doi ani de la constituirea parcului industrial terenurile şi halele uzinei UM Tohan Zărneşti, către mai multe firme constituite în grabă în 2003, respectiv 2006, de italienii Flavio Desilvestro şi Vecchio Damiano, respectiv Elca Rom SRL şi Damiano Investimenti SRL. Vânzările încep cu 6.480 mp şi două hale, firmei Elca Rom, şi 5.000 mp plus o clădire, firmei Damiano Investimenti. Deşi uzina de armament deţinea 20% din acţiunile vânzătoarei Brem Company, legea societăţilor pe acţiuni specifică invitarea acţionarilor minoritari obligatoriu la şedinţele AGA în care se decide vânzarea patrimoniului. Mai mult, Legea Parcurilor Industriale interzice vânzarea patrimoniului mai mulţi ani, cât facilităţile fiscale oferite de stat pentru aceste entităţi funcţionează. Italienii nu i-au invitat însă pe reprezentanţii UM Tohan-Romarm la şedinţa AGA, cu vânzarea patrimoniului, aspect care ar fi trebuit verificat de notarul Gonţea în procesul-verbal de şedinţă, la autentificarea escrocheriei imobiliare, prima la 19 decembrie 2005, a doua la 25 mai 2007. Alte vânzări au urmat ulterior, astfel că din cele 21 de hectare intravilan s-au vândut aproape 20, mai puţin câteva căi de acces şi un canal de scurgere. Mai mult, isteţi, cumpărătorii au fost de acord ca activele achiziţionate pe nimic să facă parte în continuare din Parcul Industrial pentru a nu intra în conflict direct cu legea. După vânzarea patrimoniului în natură, care aparţinea de fapt uzinei de armament, s-a trecut la majorarea de capital, altă tehnică folosită de toţi cei care au jefuit patrimoniul naţional, tot fără consultarea reprezentanţilor Romarm, astfel că UM Tohan, din 20% acţiuni în parcul industrial, mai are doar câteva procente minuscule, ceea ce s-a intenţionat de la bun început, cu largul concurs al actualului prefect de Braşov.
REACŢIA TÂRZIE A DIRECTORULUI TANŢĂU
Directorul general al UM Tohan, Mircea Tanţău, a realizat în sfârşit în ce potlogărie a implicat patrimoniul Romarm, după şase ani, şi s-a apucat de investigat, cu o "mică" întârziere. "Am cerut verificări la Cartea Funciară, să vedem ce s-a întâmplat cu terenurile uzinei, cu care am intrat în parcul industrial. Am aflat că s-au vândut, dar fără ştiinţa noastră, pentru că n-am fost invitaţi la şedinţa AGA în care s-au decis vânzările. Voi demara inclusiv acţiuni de natură penală împotriva celor care au participat la aceste ilegalităţi", spune directorul. Cam târziu, spunem noi.
Jurnalul Naţional a dezvăluit în premieră calitatea de inculpat a prefectului de Braşov în megaescrocheria "Condor", adică vânzarea pe nimic a terenurilor de sub fostele alimentări ale Braşovului. Dosarul penal, în care este judecat întregul grup infracţional, printre care şi Ion Gonţea, ca notar, a ajuns în instanţa supremă a României, datorită calităţii de deputat a actualului prefect al Braşovului. Pierderea acestei calităţi, în luna decembrie a anului trecut, a determinat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-şi decline competenţa în favoarea Curţii de Apel Braşov, unde prefectul de Braşov apare ca inculpat, alături de alte 11 persoane. Cererea inculpaţilor din dosarul "Condor" de a se suspenda judecarea cauzei, până la strămutarea ce va fi decisă de ÎCCJ, a fost respinsă chiar de instanţa supremă a României.
Ion Gonţea, un prefect notar sau un notar perfect
Un alt scandal imobiliar de proporţii este pe cale să izbucnească la Braşov din pricina legalizărilor notariale ale altor ilegalităţi imobiliare, cu nepreţuitul aport al lui Ion Gonţea, prefectul pedelist de Braşov. Victima a fost de această dată chiar uzina de armament UM Tohan Zărneşti, căreia i s-au înstrăinat 21 de hectare de teren, cu 18 hale industriale şi magazii, ilegal şi pe nimic, contracte legalizate de notarul Ion Gonţea în favoarea firmelor a doi italieni, paravane ale familiei Fontana. Deşi s-au depus plângeri penale la DNA Braşov împotriva italienilor şi împotriva actualului prefect în anii 2005-2006, dosarul nu a fost soluţionat încă. Între timp, Ion Gârbacea, fost director adjunct la UM Tohan în vremea escrocheriei, a devenit directorul general al Romarm, fără însă a da semne de preocupare pentru soarta patrimoniului fostei sale uzine.
METODĂ DE JAF - PARCUL INDUSTRIAL
Prin constituirea firmei pe acţiuni Brem Company, în 2003, s-a înfiinţat de fapt Parcul Industrial Zărneşti, în care au intrat italienii familiei Fontana şi Uzina de armament Tohan Zărneşti, în care italienii aveau 80% din acţiuni, iar Romarm, prin uzina sa, doar 20%! Italienii au venit în asociere cu 375.000 de euro, iar UM Tohan cu 21 de hectare de teren intravilan, cu toate utilităţile, şi cu 18 hale industriale, în valoare de peste 10 milioane de euro. Evaluarea averii uzinei de armament cu care a participat la asociere a fost realizată însă de... familia Fontana, prin evaluatorul plătit de ea, şi a însemnat doar 75.000 de euro!! În parcul industrial de la Zărneşti, de fapt o uriaşă formă de escrocherie imobiliară cu terenurile uzinei de armament, intră şi Consiliul Local Zărneşti, prin penalul său primar, Gheorghe Lupu, urmărit penal de DNA, de Parchetul Zărneşti şi de ANI, pentru corupţie, falsuri şi alte infracţiuni, amicul şi finanţatorul lui Gonţea în campania electorală pentru parlamentare. Mai mult, fostul primar a fost numit recent în Consiliul de Administraţie la UM Tohan, deşi din cauza dosarelor sale penale nu ar trebui să aibă acces la documente secret, care se referă la producţia de armament. Consiliul Local Zărneşti intră şi el cu 25 de hectare de teren, numai bune de vândut, ca şi ale uzinei de armament. Intenţia reală a italienilor Fontana era de fapt vânzarea terenurilor Romarm şi ale municipiului Zărneşti, pe nimic, altor doi italieni, Damiano Vecchio şi Flavio Desilvestro, de fapt tot oamenii familiei italiene care controlează 80% din Parcul Industrial Zărneşti, după metoda "suveică", deja consacrată de Ion Gonţea în escrocheria "Condor". Notarul noii escrocherii este, evident, tot Ion Gonţea, actualul prefect al Braşovului, care a încasat aproape 3,8 miliarde de lei taxe notariale.
VÂNZĂRI PE SUB MÂNĂ
Zis şi făcut. Firma Brem Company a familiei Fontana începe să vândă la doi ani de la constituirea parcului industrial terenurile şi halele uzinei UM Tohan Zărneşti, către mai multe firme constituite în grabă în 2003, respectiv 2006, de italienii Flavio Desilvestro şi Vecchio Damiano, respectiv Elca Rom SRL şi Damiano Investimenti SRL. Vânzările încep cu 6.480 mp şi două hale, firmei Elca Rom, şi 5.000 mp plus o clădire, firmei Damiano Investimenti. Deşi uzina de armament deţinea 20% din acţiunile vânzătoarei Brem Company, legea societăţilor pe acţiuni specifică invitarea acţionarilor minoritari obligatoriu la şedinţele AGA în care se decide vânzarea patrimoniului. Mai mult, Legea Parcurilor Industriale interzice vânzarea patrimoniului mai mulţi ani, cât facilităţile fiscale oferite de stat pentru aceste entităţi funcţionează. Italienii nu i-au invitat însă pe reprezentanţii UM Tohan-Romarm la şedinţa AGA, cu vânzarea patrimoniului, aspect care ar fi trebuit verificat de notarul Gonţea în procesul-verbal de şedinţă, la autentificarea escrocheriei imobiliare, prima la 19 decembrie 2005, a doua la 25 mai 2007. Alte vânzări au urmat ulterior, astfel că din cele 21 de hectare intravilan s-au vândut aproape 20, mai puţin câteva căi de acces şi un canal de scurgere. Mai mult, isteţi, cumpărătorii au fost de acord ca activele achiziţionate pe nimic să facă parte în continuare din Parcul Industrial pentru a nu intra în conflict direct cu legea. După vânzarea patrimoniului în natură, care aparţinea de fapt uzinei de armament, s-a trecut la majorarea de capital, altă tehnică folosită de toţi cei care au jefuit patrimoniul naţional, tot fără consultarea reprezentanţilor Romarm, astfel că UM Tohan, din 20% acţiuni în parcul industrial, mai are doar câteva procente minuscule, ceea ce s-a intenţionat de la bun început, cu largul concurs al actualului prefect de Braşov.
REACŢIA TÂRZIE A DIRECTORULUI TANŢĂU
Directorul general al UM Tohan, Mircea Tanţău, a realizat în sfârşit în ce potlogărie a implicat patrimoniul Romarm, după şase ani, şi s-a apucat de investigat, cu o "mică" întârziere. "Am cerut verificări la Cartea Funciară, să vedem ce s-a întâmplat cu terenurile uzinei, cu care am intrat în parcul industrial. Am aflat că s-au vândut, dar fără ştiinţa noastră, pentru că n-am fost invitaţi la şedinţa AGA în care s-au decis vânzările. Voi demara inclusiv acţiuni de natură penală împotriva celor care au participat la aceste ilegalităţi", spune directorul. Cam târziu, spunem noi.
Jurnalul Naţional a dezvăluit în premieră calitatea de inculpat a prefectului de Braşov în megaescrocheria "Condor", adică vânzarea pe nimic a terenurilor de sub fostele alimentări ale Braşovului. Dosarul penal, în care este judecat întregul grup infracţional, printre care şi Ion Gonţea, ca notar, a ajuns în instanţa supremă a României, datorită calităţii de deputat a actualului prefect al Braşovului. Pierderea acestei calităţi, în luna decembrie a anului trecut, a determinat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-şi decline competenţa în favoarea Curţii de Apel Braşov, unde prefectul de Braşov apare ca inculpat, alături de alte 11 persoane. Cererea inculpaţilor din dosarul "Condor" de a se suspenda judecarea cauzei, până la strămutarea ce va fi decisă de ÎCCJ, a fost respinsă chiar de instanţa supremă a României.
BRAD: 
