OUG 38/2010

Guvernul Romaniei

Ordonanta de urgenta 38 din 14 aprilie 2010 (OUG 38/2010)

privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privata a statului, din administrarea si evidenta proprie a Ministerului Apararii Nationale in administrarea unor operatori economici din industria de aparare, aflati sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

Publicat in Monitorul Oficial 274 din 27 aprilie 2010 (M. Of. 274/2010)

LegeStart prezinta actul doar in varianta publicata in Monitorul Oficial. Pentru versiunea consolidata a actului va recomandam sa consultati Indaco LEGE Online.
Textele in format electronic ale actelor normative publicate pe acest site formeaza obiectul dreptului de autor al INDACO SYSTEMS si copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului.

Avand in vedere ca, in prezent, in dotarea Ministerului Apararii Nationale se gasesc cantitati apreciabile de armament, munitii, explozivi, blindate, autovehicule, tractoare, remorci si alte bunuri, ce prezinta un risc ridicat pentru personal si mediu,

tinand seama de imposibilitatea punerii in aplicare a unor programe de delaborare din cauza insuficientei fondurilor,

luand in considerare faptul ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 1 - (1) Prin derogare de la prevederile art. 50 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, se abiliteaza Ministerul Apararii Nationale sa transmita din administrarea si evidenta proprie in administrarea unor operatori economici din industria de aparare aflati sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prevazuti in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta, bunuri mobile, proprietate privata a statului, cu specific militar, de resortul intendentei, armamentului, munitiilor, explozivilor, blindatelor, automobilelor, autospecialelor, tractoarelor, remorcilor si a celor rezultate din cercetarea stiintifica, care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) au durata normata de functionare implinita;

b) sunt scoase din functiune;

c) sunt excedentare;

d) sunt declasate;

e) sunt atipice;

f) sunt periculoase;

g) sunt uzate moral.

(2) Bunurile prevazute la alin. (1) se nominalizeaza prin protocoale succesive, esalonate in timp, incheiate intre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

(3) Bunurile prevazute la alin. (1) se transmit in vederea delaborarii, dezmembrarii si valorificarii acestora, in conditiile legii.

Art. 2. - Bunurile prevazute la art. 1 alin. (1) se predau operatorilor economici in starea in care se afla, conform inventarului de complet, impreuna cu ambalajele aferente, inclusiv cele incomplete, pe baza de proces-verbal de predare-preluare, incheiat la sediul unitatii militare gestionare, pe categorii de bunuri, intre reprezentantul legal al acesteia si reprezentantul legal al operatorului economic, desemnat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin protocoalele prevazute la art. 1 alin. (2).

Art. 3. -

(1) Patrimoniul Ministerului Apararii Nationale se diminueaza cu valoarea contabila a bunurilor mobile transmise, potrivit dispozitiilor art. 1, in baza proceselor-verbale.

(2) In situatia in care veniturile realizate de catre operatorii economici sunt mai mari decat cheltuielile ocazionate cu operatiunile prevazute la art. 1 alin. (3), inclusiv transportul si paza bunurilor, diferenta se face venit la bugetul de stat.

(3) Intrarea bunurilor prevazute la alin. (1) in evidenta operatorilor economici se realizeaza conform reglementarilor contabile in vigoare.

Art. 4. - Transportul si paza bunurilor mobile care fac obiectul prezentei ordonante de urgenta se asigura de catre operatorii economici.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneaza: --------------- Ministrul apararii nationale, Gabriel Oprea Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri, Adriean Videanu Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu

Bucuresti, 14 aprilie 2010.

Nr. 38.

ANEXA

OPERATORII ECONOMICI
din industria de aparare, aflati sub autoritatea Ministerului
Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

+----+-------------------------------------------------------------------------+
|Nr. |                            Operator economic                            |
|crt.|                                                                         |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 1. |Compania Nationala ROMARM - S.A.                                         |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 2. |Societatea Comerciala TOHAN Zarnesti - S.A.                              |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 3. |Societatea Comerciala CARFIL Brasov - S.A.                               |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 4. |Societatea Comerciala METROM Brasov - S.A.                               |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 5. |Societatea Comerciala Uzina Mecanica CUGIR - S.A.                        |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 6. |Societatea Comerciala Fabrica de Arme Cugir - S.A.                       |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 7. |Societatea Comerciala Uzina Mecanica SADU - S.A.                         |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 8. |Societatea Comerciala Uzina Mecanica PLOPENI - S.A.                      |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
| 9. |Societatea Comerciala Uzina Mecanica MIJA - S.A.                         |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|10. |Societatea Comerciala Uzina Automecanica Moreni - S.A.                   |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|11. |Societatea Comerciala Uzina Mecanica Bucuresti - S.A.                    |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|12. |Societatea Comerciala Electromecanica PLOIESTI - S.A.                    |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|13. |Societatea Comerciala Fabrica de Pulberi Fagaras - S.A.                  |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|14. |Societatea Comerciala PIROCHIM VICTORIA - S.A.                           |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|15. |Societatea Comerciala U.P.S. DRAGOMIRESTI - S.A.                         |
+----+-------------------------------------------------------------------------+
|16. |Societatea Comerciala ARSENAL RESITA - S.A.                              |
+----+-------------------------------------------------------------------------+

 

Manutanta Centrala a Armatei si Fabrica de Paine

AMPLASAMENT

Deşi cele două întreprinderi (fosta Manutanţă a Armatei şi Fabrica de Pâine) sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice cu două adrese diferite (Calea Plevnei nr 143 şi 145, din Sectorul 6, Bucureşti), ambele poziţii se referă la un unic ansamblu istoric - Manutanţa Centrală a Armatei - amplasat de-a lungul străzii, la sud-est de Primăria Sectorului 6.

DATARE ŞI DESTINAŢII

Manutanţa a fost fondată în anul 1877-1878, având în timp o dezvoltare permanentă, destinaţia fiind producţia de pâine şi alte activităţi anexe acesteia. Astfel ansamblul de clădiri conţinea moara, fabrica de paste, secţia de pesmet (adică „pâine de război”) şisiloz de grâu, siloz de făină, cazarma, pavilion administrativ, pavilion al maşinilor cu abur, gospodării anexe pentru animale şi zarzavat pentru aprovizionarea ostașilor din unitate, diferite ateliere pentru deservirea trupelor.

SCURT ISTORIC

Din terenul iniţial al armatei, pe care se află şi cazarma de cavalerie Malmaison, în 1878 s-a desprins o porţiune dedicată expres construcţiei ansamblului industrial militar pentru producerea pâinii. Limitele terenului au rămas aproape neschimbate până la sfârşitul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, moment în care au fost desprinse mai multe porţiuni aflate astăzi în proprietatea privată a mai multor societăţi.
Clădirea în care a funcţionat centrala termică este una din primele construcţii de pe terenul manutanţei centrale, realizată, alături de clădirea morii, în anul 1882. Peste un an, în 1883 a fost construită clădirea Rompan – fosta cazarmă a manutanţei. Tot în acest an s-au mai ridicat simultan clădirea silozului de făină şi clădirea magaziei de pesmeţi. Autobaza (birourile administrative) este o clădire care a fost construită probabil în 1884, şi a funcţionat o vreme, ca remiză şi grajduri, împreună cu clădirea administrativă înălţată în 1894 (în prezent tribunal militar).
Silozul de grâu vechi este una din puţinele construcţii ale ansamblului pentru care se poate identifica cu precizie anul edificării: 1886. Secţia 1 de producţie este o construcţie post 1911 şi a fost edificată în etape, peste amplasamentele mai vechi ale cuptoarelor iniţiale. Construcţia se pare că a avut de suferit, ca urmare a bombardamentelor din al doilea război mondial, dar şi-a păstrat practic toate caracteristicile principale, inclusiv două coşuri de fum de pe latura de nord-vest care au fost avariate grav în cutremurul din 1977.
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PLANURI PENTRU VIITOR
Ansamblul păstrează mare parte din clădiri, în corpuri paralele, cu funcţii de siloz, sala maşinilor, depozit de pesmeţi, moară, cazarmă ş.a.m.d. Mai există încă şi componente auxiliare, precum fostul grajd reabilitat sau castelul de apă metalic ori coşul de fum. Elementul cel mai valoros al ansamblului este silozul vechi de grâu, realizat din cărămidă aparentă. Silozul de făină avea o arhitectură specifică, dar a suferit transformări prin eliminarea structurii metalice iniţiale a planşeelor intermediare şi a stâlpilor intermediari. O altă construcţie valoroasă este moara veche, construcţie pe cadre din beton armat, cu stâlpi şi grinzi cu muchii chertate decorativ, simulând o structură din lemn. Utilaje s-au păstrat exclusiv în zona morii, ce mai păstra utilaje antebelice de producţie germană, dar s-au mai păstrat şi două cazane de presiune la centrala termică, fabricate la uzinele Vulcan şi Lemaître. Unele corpuri s-au păstrat în stare relativ bună, cu grad mare de autenticitate, însă o parte din structuri se află în stare de abandon. În urmă cu cca 4 ani consiliul de administraţie al S.C. Plevnei S.A. era deschis către reabilitarea ansamblului, efectuând primele expertize tehnice şi studii necesare demarării acestui proces şi chiar găzduind expoziţii şi workshopuri în domeniul patrimoniului. În urmă cu un an însă acţiunile societăţii au fost preluate de un grup de acţionari care doreşte profit economic pe termen scurt şi a preferat închirierea pe porţiuni a spaţiilor ansamblului. Acest fapt a dus la intervenţii necontrolate, la fragmentarea vizuală şi funcţională a ansamblului în dauna unei abordări unitare cu efecte benefice pe termen lung.

Nr. crt.: 

2

Cod LMI 2004: 

B-II-m-B-19412 şi B-II-m-B-19413

Localitate: 

municipiul Bucureşti

Adresa: 

Calea Plevnei nr. 143 şi 145, sector 6

Datare: 

1877-78

releveu_01_bucuresti_fosta_manutanta_a_armatei_si_fabrica_de_paine_compressed.pdf

Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj, “abonate” la patrimoniul armatei

 Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, a recunoscut că atât Primăria, cât şi Consiliul Judeţean (CJ) Cluj au depus solicitări pentru diverse terenuri ale armatei. Acesta a precizat, însă, că nu va înstrăina amplasamente ce ar putea afecta obiectivele militare, securitatea sau activitatea armatei.

O primă cerere depusă la Ministerul Apărării de către CJ a vizat terenul Unităţii Militare Floreşti, în vederea realizării unui spital regional de urgenţă. De asemenea, un alt amplasament, cel de pe Bd. 21 Decembrie, unde îşi avea sediul Centrul Militar Zonal, a fost solicitat de primărie în vederea realizării Centrului Cultural Transilvania.

Tot municipalitatea a semnat un protocol pentru preluarea a 16 hectare din fostul poligon militar de pe Valea Gârbăului, pentru construirea unui ansamblu de locuinţe. însă lista nu se opreşte aici, spune ministrul Apărării. Gabriel Oprea a afirmat că mai sunt solicitări şi pentru alte terenuri, însă acestea trebuie analizate cu multă atenţie, pentru a nu fi afectate interesele armatei.

“Ceea ce ne dorim este să armonizăm interesele comunităţilor locale cu cele ale armatei. Suntem dispuşi deci să colaborăm şi să atribuim din terenurile pe care le avem în administrare. Dar asta nu înseamnă că putem neglija interesele şi securitatea armatei”, a spus Oprea.

Acesta a precizat că există planuri de reorganizare pentru Unitatea Militară Floreşti, dat fiind faptul că acolo s-a aprobat construirea spitalului de urgenţă, fără însă a le detalia. Surse din minister au declarat pentru ZIUA de CLUJ că unitatea din Floreşti va fi mutată într-un alt oraş, undeva în sudul ţării. Oprea nu a confirmat informaţia, însă a reamintit de planul de redimensionare a activităţii armatei.

Terenurile cazarmilor, la mare pret . Bataie pe patrimoniul imobiliar al Armatei

In locul dormitoarelor ostasesti, apartamente pentru civili

In locul dormitoarelor ostasesti, apartamente pentru civili

vezi articol

Spatiile din orase, cele mai disputate

Spatiile din orase, cele mai disputate

vezi articol

Mii de hectare de terenuri construibile amplasate in zone atractive pentru dezvoltatorii imobiliari si sute de cladiri, multe dintre ele ridicate in cartierele centrale ale marilor orase. Aceasta este descrierea succinta a patrimoniului imobiliar care nu-i mai este necesar Armatei Romane dupa reorganizare.

Dimensiunea colosala a acestui activ a starnit deja patimi acute la nivelul administratiilor locale. Toata lumea vrea sa puna mana pe o felie cat mai mare din acest tort. Deocamdata, destinatiile anuntate pentru terenurile si cladirile inhatate de la Armata de catre administratiile locale sau judetene sunt cat se poate de nobile: camine pentru batrani, scoli, sedii pentru institutiile civile, parcari si biblioteci. Dezvoltatorii imobiliari stau insa pe margine si viseaza deja la cartiere cu mii de locuinte construite pe spatiile preluate cu costuri minime de la Armata.

Timis - sedii de institutii civile si tinte pentru rechinii imobiliari

Majoritatea unitatilor militare din Garnizoana Timisoara au fost desfiintate, iar fostele cazarmi au devenit adevarate tinte pentru piata imobiliara sau pentru institutiile locale care nu dispun de sedii proprii. Cele 145 de hectare de teren ale fostei UM 01113 din localitatea Giroc sunt la un pas de a fi introduse in circuitul imobiliar. In cazul in care nu se va pune in practica ideea ca ofiterii si subofiterii care au activat in respectiva unitate sa fie improprietariti cu cate 1.000 de metri patrati, atunci exista toate sansele ca respectiva suprafata sa fie retrocedata locuitorilor din Giroc care n-au fost pusi in posesie din cauza lipsei de pamant. Valoarea de piata a terenului este de 70 milioane de euro.
Cladirea Centrului Militar Zonal Timis si terenul aferent, in suprafata de 5.000 de metri patrati, situate in apropierea Pietei Victoria, au trecut in patrimoniul CJ Timis. "Am lansat deja licitatia pentru executia Planului Urbanistic Zonal in cazul Centrului Militar. Vom face o parcare pe doua niveluri, un etaj va fi ocupat de Biblioteca Judeteana, iar un alt nivel il vom aloca Teatrului Merlin", a spus presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc.

Cetate demilitarizata si cartiere de locuinte la Arad

Peste 800 de locuinte vor fi construite, in urmatorii ani, pe terenul fostei unitati militare din orasul aradean Ineu, dupa ce aceasta a fost transferata de la Ministerul Apararii Nationale in patrimoniul administratiei publice locale. "Aceasta fosta baza militara are si trei corpuri de cladire care au servit ca dormitoare pentru soldati, iar doua dintre ele le-am vandut la licitatie, urmand a fi transformate de investitor in locuinte", a spus primarul din Ineu.
Cetatea Aradului, amplasata in municipiul resedinta de judet, in care activeaza in prezent Batalionul mixt romano-maghiar, va intra in circuitul civil peste un an de zile. Reprezentantii Primariei Arad si cei ai Ministerului Apararii s-au inteles asupra formei finale a unui acord prin care cetatea Aradului sa fie demilitarizata si redata circuitului civil. Conform documentului, Batalionul mixt va fi mutat din incinta cetatii intr-o unitate militara dezafectata din Radna, iar municipalitatea va plati amenajarea acesteia. Cetatea Aradului, desfasurata pe o suprafata de 88,86 hectare, a fost construita in secolul al XVIII-lea, fiind unul dintre cele mai importante monumente istorice existente in partea de vest a tarii. Consiliul Regional din Toscana (Italia) si compania multinationala "Beesix" s-au aratat interesate sa investeasca in cetate, dupa ce aceasta va trece in circuitul civil.
Mai multe institutii deconcentrate care isi desfasoara activitatea in cladiri revendicate din centrul municipiului Arad vor fi mutate intr-o fosta unitate militara situata la marginea orasului. Pentru ca institutiile sa fie mutate, spatiile fostei unitati militare din cartierul Gai vor fi modernizate cu fonduri de la Guvern.

Liberalii si democratii se cearta pe terenurile din Cluj

Terenurile fostelor unitati militare din judetul Cluj sunt considerate de catre administratia judeteana si locala mize extrem de importante. Acestea au un potential imobiliar absolut fabulos si, din aceasta cauza, sunt curtate si de primaria lui Boc, si de Consiliul Judetean, condus de liberalul Marius Nicoara. Pe amplasamentul fostei unitati militare din comuna clujeana Floresti exista un proiect de construire a unui spital regional de urgenta. In acest moment, CJ Cluj a facut o solicitare oficiala MApN de a ceda terenul de 10,6 hectare spre folosinta gratuita catre CJ Cluj. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, spitalul regional se va intinde pe 8 hectare si va avea 750-770 de paturi.
Fosta cazarma din zona centrala a municipiului Cluj-Napoca este un alt spatiu solicitat de Consiliul Judetean spre folosinta gratuita. Pe acest amplasament, CJ are un proiect de construire a viitorului sediu in care sa functioneze atat Consiliul, cat si alte directii subordonate. Terenul este de 1,4 hectare, din care peste 6.000 de metri patrati suprafata construita. Preturile terenurilor in zona depasesc 500 de euro/mp.
Inca din 2005, CL Cluj-Napoca a solicitat cedarea mai multor imobile si terenuri apartinand MApN. Printre acestea se numara 8 hectare de teren in cartierul Gheorgheni, un bloc de locuinte pe strada Cojocnei, 55 de garsoniere dintr-un bloc de pe strada Taberei si alte 44 de apartamente in cartierul Someseni.

Peisaj cu natura moarta in Caras-Severin

In judetul Caras-Severin nu mai exista nici o unitate militara functionala. Cele mai multe amplasamente ale armatei se aflau la Caransebes. Starea cladirilor ramase de la Armata este relativ buna. Unitatile, intinse pe o suprafata de aproape 20 de hectare, sunt amplasate intr-o zona propice pentru investitii. La Resita, Regimentul de Rachete Antiaeriene a fost desfiintat. Cladirile fostei unitati se afla in patrimoniul Consiliului Judetean, iar de curand un ONG si-a anuntat intentia de a transforma fosta popota intr-un centru de recuperare neuromotorie, cu o capacitate de 25-30 de locuri.

Disputa pe resturi in Mures

Desi reprezentantii MApN din Targu-Mures refuza sa vorbeasca despre cazarmile sau terenurile dezafectate, atat CJ Mures, cat si Primaria Targu-Mures sunt de mai multi ani intr-un adevarat concurs pentru a intra in proprietatea acestor obiective. Pana acum, insa, castig de cauza a avut doar administratia judeteana. La sfarsitul anului trecut, printr-o hotarare de guvern, doua obiective importante care apartinusera MApN au fost trecute in proprietatea si administrarea CJ Mures. Este vorba despre tancodromul de la Cerghid (Ungheni), situat in apropierea municipiului Targu-Mures, si de un depozit de combustibil lichid din localitatea Gornesti. Inainte de a primi terenul de la MApN, consilierii judeteni din Mures gasisera deja variante de valorificare a acestuia. Astfel, potrivit unei hotarari adoptate la inceputul anului trecut, la Gornesti, in fostul depozit de carburanti, se doreste organizarea unui centru de pregatire profesionala pentru administratia publica locala. In ceea ce priveste tancodromul, initial aici se preconizase amenajarea unui teren de golf si a unui hipodrom, insa datele problemei s-au schimbat dupa esecul legat de un contract referitor la construirea unei gropi ecologice. Pentru a nu primi sanctiuni pentru neconformare la angajamentele de mediu, CJ Mures este gata sa aloce terenul de la Cerghid pentru a construi o groapa ecologica de gunoi.
Primarul Dorin Florea cere de la MApN pentru municipiul Targu-Mures poligonul de garnizoana din Sangeorgiu de Mures, localitate limitrofa municipiului Targu-Mures, spatiul urmand sa se transforme intr-un cartier de locuinte.

Camin de batrani la Suceava

Consiliul Judetean Suceava a primit in proprietate, anul trecut, o suprafata de 92 de hectare de teren unde functionase o baza militara in zona comunei Paltinoasa. Intentia Consiliului Judetean Suceava este de a se infiinta un camin de batrani pe locul fostei unitati militare.

Presiuni pentru 37 de hectare la Bistrita

In cazul unitatii militare bistritene de la Sintereag, odinioara unul cele mai mari depozite de munitie pentru artilerie, cele 37,1 hectare de teren au fost trecute, in urma cu doi ani, din proprietatea publica a statului in proprietatea publica a comunei Sintereag si in administrarea directa a Consiliului Local.  Interesul pentru acest teren a fost imens, asupra conducerii primariei existand presiuni din spectrul politic pentru vinderea celor 37 de hectare. Primarul Ioan Bob a declarat insa ca acest teren nu se va vinde, ci autoritatile il vor inchiria sau concesiona.

Magazii in locul vanatorilor de munte hunedoreni

Trei imobile si aproape 10 hectare de teren, care au apartinut Unitatii de Vanatori de munte Petrosani, se afla in administrarea Consiliului Judetean Hunedoara, dupa ce Consiliul Local a refuzat preluarea acestora. Initial, imobilele ar fi trebuit transformate in blocuri cu apartamente sociale, dar totul a ramas la stadiul de intentie. Pentru ca imobilele sa nu ajunga in paragina, Guvernul a decis atribuirea imobilelor in administrarea CJ. Presedintele CJ, Mircea Ioan Molot, a declarat, dupa preluarea cladirilor, ca o parte dintre acestea vor fi transformate in magazii ale Regiei Autonome a Apei Valea Jiului.

Muzeu, biblioteca si cartier de blocuri in Bihor

In cea mai mare cladire intrata in posesia CJ Bihor, situata pe strada Armatei Romane si care a gazduit sediul Garnizoanei Oradea, va fi amenajat noul sediu al Muzeului Tarii Crisurilor, institutie evacuata dupa retrocedarea Palatului Baroc. Intr-un alt imobil, care a gazduit tot o unitate militara, a fost amenajat noul sediu al Bibliotecii Judetene. In aceeasi zona, o suprafata de trei hectare de teren a fost vanduta o-mului de afaceri Beniamin Rus cu 48,12 euro pe metrul patrat. Tot lui Rus i-a fost vanduta o suprafata de teren de 1,7 hectare de pe Calea Aradului. Beniamin Rus urmeaza sa construiasca 4.000 de apartamente.

Cetatea Alba Iulia, preluata de administratia locala

La Alba Iulia a fost desfiintata una dintre cele trei unitati militare din incinta Cetatii "Vauban". Acest lucru a permis Consiliului Local sa intre in posesia celei mai mari parti din terenurile aflate in incinta unitatii. Ulterior, Primaria si Consiliul Local au demarat proiectul de revitalizare turistica a Cetatii, prin includerea monumentului istoric in circuitul turistic national si mondial. Cea mai importanta cladire aflata in administrarea unitatii militare desfiintate, Palatul Princiar, este, insa, in continuare la Ministerul Apararii.

Destinatii civile pentru cazarmile sibiene

Dupa "liberarea" ultimului contingent de militari in termen de la Marsa, cladirile si terenurile fostei unitati, in suprafata de 146 de hectare, au devenit disponibile. MApN a aprobat in cursul lunii iulie 2006 transferul imobilelor Cazarmei 935 in patrimoniul CL din Avrig. Consilierii locali dezbat pe marginea intentiei de infiintare a unui parc industrial si a unui incubator de afaceri.


Heliport refuzat langa Focsani

Pana acum in judetul Vrancea nici una din unitatile militare existente n-a fost dezafectata. In schimb personalul unitatii militare de aviatie a fost mutat in 2004 la o alta unitate de profil din Brasov, iar toate utilitatile sale au fost preluate de catre UM 01270, inclusiv poligonul si pista de aterizare si decolare. Atunci, Marian Oprisan a incercat sa treaca, cu ajutorul ministrului Apararii, terenul in patrimoniul Consiliului Judetean. El intentiona sa faca un aeroport civil sau chiar un heliport. A avut ghinion, proiectul sau fiind refuzat de catre premierul Nastase.