Castelul Ţepeş din Bucureşti, o adevărată bijuterie arhitectonică, stă închis de mai bine de doi ani, pentru lucrări de reconsolidare şi reabilitare. Stăpânul castelului, Ministerul Apărării Naţionale (MApN), refuză să dea detalii despre soarta fortăreţei care ar putea atrage foarte mulţi turişti.
Zi de zi, timp de câteva săptămâni, adevarul.ro a tras un semnal de alarmă în legătură cu starea jalnică în care se află multe clădiri cu o valoare extraordinară pentru cultura şi identitatea poporului român, dar nu şi pentru turismul promovat de ministrul Elena Udrea. Cine e de vină pentru asta? Ca şi în multe alte cazuri, autorităţile care fie nu au încercat să găsească soluţii pentru conservare, fie au servit intersele unor personaje obscure.
Vezi aici ce răspuns a dat Ministerul Apărării după apariţia materialului „Castelul lui Dracula, ţinut la secret de Armată!
Astăzi vom vorbi însă despre reversul medaliei. Situaţia în care o clădire este aproape renovată, arată extraordinar de bine, dar nu este deschisă publicului.
Astăzi vom vorbi însă despre reversul medaliei. Situaţia în care o clădire este aproape renovată, arată extraordinar de bine, dar nu este deschisă publicului.
Necunoscut pentru foarte mulţi bucureşteni, Castelul Ţepeş, o construcţie de tip medieval din piatră şi cărămidă roşie, se înalţă printre copacii din Parcul Carol. Din 2004, găzduieşte sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), departament aflat în subordinea şi coordonarea MApN, care primeşte foarte mulţi bani publici.
Nadia, Hagi şi mai nou Bute sunt simboluri ale României în întreaga lume. Un alt simbol este sângerosul principe Dracula, asociat de mulţi străini cu domitorul Vlad Ţepeş (1448, 1455-1462 şi 1476). Dornici să afle istoria sângerosului vampir din poveştile lui Bram Stoker, aceştia vin în România, iar mulţi se îndreaptă spre celebra cetate Poenari în căutarea lui Dracula. Fortăreaţa din judeţul Argeş a fost construită de Vlad Ţepeş în stancă, la o altitudine de 850 m, ca post contra otomanilor. Ruinele cetăţii, lipsa unor explicaţii bilingve sau a unui traducător, îi întorc din drum cu o altă imagine a ceea ce înseamnă turismul şi promovarea istoriei în România. Vezi aici expediţiile unui american la Cetatea Poenari.
Nadia, Hagi şi mai nou Bute sunt simboluri ale României în întreaga lume. Un alt simbol este sângerosul principe Dracula, asociat de mulţi străini cu domitorul Vlad Ţepeş (1448, 1455-1462 şi 1476). Dornici să afle istoria sângerosului vampir din poveştile lui Bram Stoker, aceştia vin în România, iar mulţi se îndreaptă spre celebra cetate Poenari în căutarea lui Dracula. Fortăreaţa din judeţul Argeş a fost construită de Vlad Ţepeş în stancă, la o altitudine de 850 m, ca post contra otomanilor. Ruinele cetăţii, lipsa unor explicaţii bilingve sau a unui traducător, îi întorc din drum cu o altă imagine a ceea ce înseamnă turismul şi promovarea istoriei în România. Vezi aici expediţiile unui american la Cetatea Poenari.
Castelul Ţepeş, copia cetăţii Poenari
Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari. Nu este vechi de şase secole, ci are doar puţin peste o sută de ani şi a fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Ţepeş.
Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906.
Construit după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu şi reproducând, la o scară mai mică, Cetatea Poenari, Castelul Ţepeş a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a comandat ca în turnul fortăreţei, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, să fie montat un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 m3.
Bazinul de apă, turnat în atelierele lui Oscar Maller, a devenit nefuncţional însă, la scurt timp după ce Regina Elisabeta (1869-1916) a deschis Expoziţia, în acordurile a 100 de trâmbiţaşi şi a salvelor trase de bateria de la Calafat.
Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde, din turn, se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toată construcţia a fost îmbrăcată în piatră şi în cărămidă roşie.
Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari. Nu este vechi de şase secole, ci are doar puţin peste o sută de ani şi a fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Ţepeş.
Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906.
Construit după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu şi reproducând, la o scară mai mică, Cetatea Poenari, Castelul Ţepeş a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a comandat ca în turnul fortăreţei, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, să fie montat un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 m3.
Bazinul de apă, turnat în atelierele lui Oscar Maller, a devenit nefuncţional însă, la scurt timp după ce Regina Elisabeta (1869-1916) a deschis Expoziţia, în acordurile a 100 de trâmbiţaşi şi a salvelor trase de bateria de la Calafat.
Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde, din turn, se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toată construcţia a fost îmbrăcată în piatră şi în cărămidă roşie.
Dă click pe imagini pentru fotogalerie!
Expoziţii şi cazarmă pentru răcani
După inaugurare, în Castelul Ţepeş au fost organizate expoziţii cu frumoase tablouri cu motive religioase, pentru care familia regală a venit de nenumărate ori. Totodată, începând cu 1914, din turnul fortăreţei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.
În anii ’20, Castelul Ţepeş a devenit cazarmă pentru corpul de gardă care apăra Mormântul Ostaşului Necunoscut.
În 1942 – 1944, după demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru Expoziţia Generală a României şi grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului Mausoleu din Parcul Carol, în apropierea cetăţii au fost amplasate barăci pentru militarii care lucrau la evacuarea molozului. Considerându-le pradă de război de la germani, barăcile au fost consficate de către soldaţii sovietici, ajunşi la Bucureşti în 30 august 1944.
Expoziţii şi cazarmă pentru răcani
După inaugurare, în Castelul Ţepeş au fost organizate expoziţii cu frumoase tablouri cu motive religioase, pentru care familia regală a venit de nenumărate ori. Totodată, începând cu 1914, din turnul fortăreţei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.
În anii ’20, Castelul Ţepeş a devenit cazarmă pentru corpul de gardă care apăra Mormântul Ostaşului Necunoscut.
În 1942 – 1944, după demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru Expoziţia Generală a României şi grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului Mausoleu din Parcul Carol, în apropierea cetăţii au fost amplasate barăci pentru militarii care lucrau la evacuarea molozului. Considerându-le pradă de război de la germani, barăcile au fost consficate de către soldaţii sovietici, ajunşi la Bucureşti în 30 august 1944.
Castelul lui Dracula, adăpost pentru muncitoare
Din fericire, Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului. Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba, tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii care au locuit anterior în castel.
După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia.
În perioada de după 1990, fortăreaţa a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală.
Sediul ONCE, renovat de firma lui Vasile Turcu
Din septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr.1585, Castelul Vlad Ţepeş a devenit sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţie care primeşte foarte mulţi bani publici, o parte provenind din cotizaţiile percepute de la militari, activi sau pensionari sau de la urmaşii eroilor de război.
Adevărată bijuterie arhitectonică şi cu un potenţial turistic uriaş, având în vedere personalitatea lui Vlad Ţepeş şi „isteria” Dracula, Castelul a fost de foarte puţine ori deschis pubicului. Reprezentanţii ONCE au deschis porţile castelului doar de două ori pe an, timp de câteva ore, de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie), motivând faptul că scările din turn sunt foarte periculoase.
Castelul nu şi-a mai deschis porţile deloc, din 2009, de când în fortăreaţa lui Dracula au început “lucrări de consolidare, restaurare, reabilitare şi refacere” a împrejurimilor. Firma care în august 2009 a câştigat contractul de 3,8 milioane de lei (900.000 de euro), Romconstruct Holding Grup, este patronată de Vasile Turcu (foto), fost acţionar al echipei Dinamo şi abonat la bani publici, având în vedere numărul foarte mare de contracte derulate cu statul.
Înainte de începerea lucrărilor, fostul director adjunct al ONCE, Ilie Schipor, afirma pentru “Adevărul”: „Dacă reuşim să restaurăm şi să amenajăm Castelul Ţepeş, acesta va putea fi vizitat în fiecare zi“.
ONCE plăteşte ilegal bani
Potrivit contractului, lucrările urmau să înceapă în octombrie 2009 şi să se finalizeze peste un an.
Anul trecut au apărut însă informaţii în presă dintr-un audit intern efectuat în aprilie 2010 de Ministerul Apărării la sediul ONCE. În urma auditului, reprezentanţii MApN ar fi constatat că până la 7 aprilie 2010 firma lui Vasile Turcu a primit circa 2,16 milioane lei, reprezentând 57% din valoarea contractului, însă lucrările efectuate în realitate ar fi fost de doar 155.292 lei (circa 4% din valoarea contractului).
Din fericire, Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului. Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba, tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii care au locuit anterior în castel.
După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia.
În perioada de după 1990, fortăreaţa a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală.
Sediul ONCE, renovat de firma lui Vasile Turcu
Din septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr.1585, Castelul Vlad Ţepeş a devenit sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţie care primeşte foarte mulţi bani publici, o parte provenind din cotizaţiile percepute de la militari, activi sau pensionari sau de la urmaşii eroilor de război.
Adevărată bijuterie arhitectonică şi cu un potenţial turistic uriaş, având în vedere personalitatea lui Vlad Ţepeş şi „isteria” Dracula, Castelul a fost de foarte puţine ori deschis pubicului. Reprezentanţii ONCE au deschis porţile castelului doar de două ori pe an, timp de câteva ore, de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie), motivând faptul că scările din turn sunt foarte periculoase.
Castelul nu şi-a mai deschis porţile deloc, din 2009, de când în fortăreaţa lui Dracula au început “lucrări de consolidare, restaurare, reabilitare şi refacere” a împrejurimilor. Firma care în august 2009 a câştigat contractul de 3,8 milioane de lei (900.000 de euro), Romconstruct Holding Grup, este patronată de Vasile Turcu (foto), fost acţionar al echipei Dinamo şi abonat la bani publici, având în vedere numărul foarte mare de contracte derulate cu statul.
Înainte de începerea lucrărilor, fostul director adjunct al ONCE, Ilie Schipor, afirma pentru “Adevărul”: „Dacă reuşim să restaurăm şi să amenajăm Castelul Ţepeş, acesta va putea fi vizitat în fiecare zi“.
ONCE plăteşte ilegal bani
Potrivit contractului, lucrările urmau să înceapă în octombrie 2009 şi să se finalizeze peste un an.
Anul trecut au apărut însă informaţii în presă dintr-un audit intern efectuat în aprilie 2010 de Ministerul Apărării la sediul ONCE. În urma auditului, reprezentanţii MApN ar fi constatat că până la 7 aprilie 2010 firma lui Vasile Turcu a primit circa 2,16 milioane lei, reprezentând 57% din valoarea contractului, însă lucrările efectuate în realitate ar fi fost de doar 155.292 lei (circa 4% din valoarea contractului).
Potrivit contractului, lucrările urmau să se finalizeze în octombrie 2010, însă nu par să se fi încheiat nici astăzi.
Potrivit unei hotărâri de Guvern publicate în martie 2011 în Monitorul Oficial, Castelul Ţepeş a intrat în subordinea MApN “pentru o mai bună administrare a clădirii”, precum şi pentru introducerea lui în ,,Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale". Anexa ataşată hotarârii de Guvern precizează că valoarea de inventar a bunului este de 15.591.455,75 lei.
În cât timp se va deschide Castelul? Grea întrebare!
Timp de o lună am încercat să obţinem aprobare de la MAPN pentru a realiza un material filmat. Ni s-a spus că nu se poate pentru că atât conducerea ONCE, cât şi constructorul, consideră că am fi încălcat normele de şantier. Am trecut de trei ori pe acolo, dar nu am văzut nici urmă de muncitori, doar cei care se odihneau pe strada Candiano Popescu, în loc să lucreze la refacerea drumului.
Curtea ONCE este goală, singura prezenţă umană fiind doar paznicul. L-am deranjat de două ori pentru a-l înteba când se va redeschide şi dacă ştie dacă vom putea vizita clădirea. „Domniţă, în şase luni e gata. Să veniţi atunci!”, mi-a spus acum două săptămâni apărătorul Castelului Ţepeş, îmbrăcat într-o uniformă albastră pe care scria „Security”.
În cât timp se va deschide Castelul? Grea întrebare!
Timp de o lună am încercat să obţinem aprobare de la MAPN pentru a realiza un material filmat. Ni s-a spus că nu se poate pentru că atât conducerea ONCE, cât şi constructorul, consideră că am fi încălcat normele de şantier. Am trecut de trei ori pe acolo, dar nu am văzut nici urmă de muncitori, doar cei care se odihneau pe strada Candiano Popescu, în loc să lucreze la refacerea drumului.
Curtea ONCE este goală, singura prezenţă umană fiind doar paznicul. L-am deranjat de două ori pentru a-l înteba când se va redeschide şi dacă ştie dacă vom putea vizita clădirea. „Domniţă, în şase luni e gata. Să veniţi atunci!”, mi-a spus acum două săptămâni apărătorul Castelului Ţepeş, îmbrăcat într-o uniformă albastră pe care scria „Security”.
Zilele trecute, am trecut iar prin faţa sediului ONCE. Şi de această dată, în curte nu se auzeau decât păsărele. Paznicul schimbase jacheta de serviciu cu un tricou şi citea plictisit dintr-o carte, iar din când în când mai trăgea şi câte un căscat. Ne-am permis să îl deranjăm cu aceleaşi întrebări. „Cred că într-o lună se deschide, dar nu ştiu cum va fi cu vizitatul”, ne-a răspuns de data aceasta el.
Dracula are termopane
Din afară Castelul arată foarte bine. Exceptând câteva ferestre la care celofanul înlocuieşte geamul, castelul pare renovat. Păstrează aerul medieval al lui Ţepeş, dar geamurile dintr-un termopan evident îţi arată că şi Dracula s-a modernizat.
În paralel cu vizitele noastre la poarta Castelului Ţepeş, am continuat să cerem răspunsuri cu privire la soarta clădirii. Pentru că ne-au refuzat un material la faţa locului, reprezentanţii MAPN ne-au cerut să le trimitem întrebările, dându-ne asigurări că ne vor răspunde prompt. „Decidenţii” de la MApN, după cum i-a numit responsabili de la biroul de presă al Ministerului, nu au răspuns nici după mai bine de două săptămâni la ele.
Nu ştim însă unde au întâmpinat dificultate. Poate la întrebarea „De ce s-a întârziat finalizarea lucrărilor de reabilitare cu aproape un an”?. Sau poate că le-a fost greu să răspundă câţi bani au cheltuit cu lucrările. Explicaţii dificile ar putea întâmpina şi la întrebări de genul „Când se va redeschide Castelul?”, având în vedere că şi paznicii lui sunt cam bulversaţi în privinţa acestui moment, sau poate, cea mai importantă, vor avea acces şi vizitatorii sau va rămâne în continuare doar un simplu sediu.
Promitem că vă anunţăm dacă „decidenţii” MApN şi ai ONCE, instituţii plătite din banii noştri, vor avea bunăvoinţa să dea un răspuns. Până atunci, pentru voi cei care nu aţi reuşit să vizitaţi castelul în foarte puţinele dăţi când acesta a fost deschis publicului, rămâne doar să îl admiraţi de pe aleile Parcului Carol sau dintr-una din gropile şantierului ce cuprinde în prezent toată strada Candiano Popescu.
Castelul Ţepeş, promovat în Suedia
În 2009, imaginea Castelului Ţepeş, în care turiştii români sau străini nu prea au avut acces, se afla pe coperta unui ghid turistic dedicat ţării noastre.
Volumul, al cărui autor este George Cristea, prezintă o succesiune de tablouri din istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile românilor, beneficiind de o prezentare grafică deosebită.
În ghid, Castelul Ţepeş era prezentat drept unul dintre obiectivele turistice de interes ale Capitalei, în anul când la Bucureşti a fost sărbătorită împlinirea a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu