Oare si castelul luiDracula, din Capitala, va ajunge din monument istoric, restaurant?

Castelul Ţepeş din Bucureşti, o adevărată bijuterie arhitectonică, stă închis de mai bine de doi ani, pentru lucrări de reconsolidare şi reabilitare. Stăpânul castelului, Ministerul Apărării Naţionale (MApN), refuză să dea detalii despre soarta fortăreţei care ar putea atrage foarte mulţi turişti.

Zi de zi, timp de câteva săptămâni, adevarul.ro a tras un semnal de alarmă în legătură cu starea jalnică în care se află multe clădiri cu o valoare extraordinară pentru cultura şi identitatea poporului român, dar nu şi pentru turismul promovat de ministrul Elena Udrea.  Cine e de vină pentru asta? Ca şi în multe alte cazuri, autorităţile care fie nu au încercat să găsească soluţii pentru conservare, fie au servit intersele unor personaje obscure.

Vezi aici ce răspuns a dat Ministerul Apărării după apariţia materialului „Castelul lui Dracula, ţinut la secret de Armată!

Astăzi vom vorbi însă despre reversul medaliei. Situaţia în care o clădire este aproape renovată, arată extraordinar de bine, dar nu este deschisă publicului.

Dă click pe imagini pentru a vedea cum arată fortăreaţa!

Necunoscut pentru foarte mulţi bucureşteni, Castelul Ţepeş, o construcţie de tip medieval din piatră şi cărămidă roşie, se înalţă printre copacii din Parcul Carol. Din 2004, găzduieşte sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), departament aflat în subordinea şi coordonarea MApN, care primeşte foarte mulţi bani publici.

Nadia, Hagi şi mai nou Bute sunt simboluri ale României în întreaga lume. Un alt simbol este sângerosul principe Dracula, asociat de mulţi străini cu domitorul Vlad Ţepeş (1448, 1455-1462 şi 1476). Dornici să afle istoria sângerosului vampir din poveştile lui Bram Stoker, aceştia vin în România, iar mulţi se îndreaptă spre celebra cetate Poenari în căutarea lui Dracula. Fortăreaţa din judeţul Argeş a fost construită de Vlad Ţepeş în stancă, la o altitudine de 850 m, ca post contra otomanilor. Ruinele cetăţii, lipsa unor explicaţii bilingve sau a unui traducător, îi întorc din drum cu o altă imagine a ceea ce înseamnă turismul şi promovarea istoriei în România.  Vezi aici expediţiile unui american la Cetatea Poenari.

Castelul Ţepeş, copia cetăţii Poenari

Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari. Nu este vechi de şase secole, ci are doar puţin peste o sută de ani şi a fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Ţepeş.

Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906.

Construit după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu şi reproducând, la o scară mai mică, Cetatea Poenari, Castelul Ţepeş a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a comandat ca în turnul fortăreţei, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, să fie montat un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 m3.

Bazinul de apă, turnat în atelierele lui Oscar Maller, a devenit nefuncţional însă, la scurt timp după ce Regina Elisabeta (1869-1916) a deschis Expoziţia, în acordurile a 100 de trâmbiţaşi şi a salvelor trase de bateria de la Calafat.

Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde, din turn, se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toată construcţia a fost îmbrăcată în piatră şi în cărămidă roşie.

  

Dă click pe imagini pentru fotogalerie!

Expoziţii şi cazarmă pentru răcani

După inaugurare, în Castelul Ţepeş au fost organizate expoziţii cu  frumoase tablouri cu motive religioase, pentru care familia regală a venit de nenumărate ori. Totodată, începând cu 1914, din turnul fortăreţei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

În anii ’20, Castelul Ţepeş a devenit cazarmă pentru corpul de gardă care apăra Mormântul Ostaşului Necunoscut.

În 1942 – 1944, după demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru Expoziţia Generală a României şi grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului Mausoleu din Parcul Carol, în apropierea cetăţii au fost amplasate barăci pentru militarii care lucrau la evacuarea molozului.  Considerându-le pradă de război de la germani, barăcile au fost consficate de către soldaţii sovietici, ajunşi la Bucureşti în 30 august 1944.

  

Dă click pe imagini pentru o altă fotogalerie!

Castelul lui Dracula, adăpost pentru muncitoare

Din fericire, Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului.  Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba, tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii care au locuit anterior în castel.

După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia.

În perioada de după 1990, fortăreaţa a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală.

Sediul ONCE, renovat de firma lui Vasile Turcu
Din septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr.1585, Castelul Vlad Ţepeş a devenit sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţie care primeşte foarte mulţi bani publici, o parte provenind din cotizaţiile percepute de la militari, activi sau pensionari sau de la urmaşii eroilor de război.

Adevărată bijuterie arhitectonică şi cu un potenţial turistic uriaş, având în vedere personalitatea lui Vlad Ţepeş şi „isteria” Dracula, Castelul a fost de foarte puţine ori deschis pubicului.  Reprezentanţii ONCE au deschis porţile castelului doar de două ori pe an, timp de câteva ore, de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie), motivând faptul că scările din turn sunt foarte periculoase.

Castelul nu şi-a mai deschis porţile deloc, din 2009, de când în fortăreaţa lui Dracula au început “lucrări de consolidare, restaurare, reabilitare şi refacere” a împrejurimilor.  Firma care în august 2009 a câştigat contractul de 3,8 milioane de lei (900.000 de euro), Romconstruct Holding Grup, este patronată de Vasile Turcu (foto), fost acţionar al echipei Dinamo şi abonat la bani publici, având în vedere numărul foarte mare de contracte derulate cu statul.

Înainte de începerea lucrărilor, fostul director adjunct al ONCE, Ilie Schipor, afirma pentru “Adevărul”: „Dacă reuşim să restaurăm şi să amenajăm Castelul Ţepeş, acesta va putea fi vizitat în fiecare zi“.

ONCE plăteşte ilegal bani

Potrivit contractului, lucrările urmau să înceapă în octombrie 2009 şi să se finalizeze peste un an.

Anul trecut au apărut însă informaţii în presă dintr-un audit intern efectuat în aprilie 2010 de Ministerul Apărării la sediul ONCE. În urma auditului, reprezentanţii MApN ar fi constatat că până la 7 aprilie 2010 firma lui Vasile Turcu a primit circa 2,16 milioane lei, reprezentând 57% din valoarea contractului, însă lucrările efectuate în realitate ar fi fost de doar 155.292 lei (circa 4% din valoarea contractului).

Potrivit contractului, lucrările urmau să se finalizeze în octombrie 2010, însă nu par să se fi încheiat nici astăzi.

Potrivit unei hotărâri de Guvern publicate în martie 2011 în Monitorul Oficial, Castelul Ţepeş a intrat în subordinea MApN “pentru o mai bună administrare a clădirii”, precum şi pentru introducerea lui în ,,Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale". Anexa ataşată hotarârii de Guvern precizează că valoarea de inventar a bunului este de 15.591.455,75 lei.

În cât timp se va deschide Castelul? Grea întrebare!

Timp de o lună am încercat să obţinem aprobare de la MAPN pentru a realiza un material filmat. Ni s-a spus că nu se poate pentru că atât conducerea ONCE, cât şi constructorul, consideră că am fi încălcat normele de şantier. Am trecut de trei ori pe acolo, dar nu am văzut nici urmă de muncitori, doar cei care se odihneau pe strada Candiano Popescu, în loc să lucreze la refacerea drumului.

Curtea ONCE este goală, singura prezenţă umană fiind doar paznicul. L-am deranjat de două ori pentru a-l înteba când se va redeschide şi dacă ştie dacă vom putea vizita clădirea. „Domniţă, în şase luni e gata. Să veniţi atunci!”, mi-a spus acum două săptămâni apărătorul Castelului Ţepeş, îmbrăcat într-o uniformă albastră pe care scria „Security”.

Zilele trecute, am trecut iar prin faţa sediului ONCE. Şi de această dată, în curte nu se auzeau decât păsărele. Paznicul schimbase jacheta de serviciu cu un tricou şi citea plictisit dintr-o carte, iar din când în când mai trăgea şi câte un căscat. Ne-am permis să îl deranjăm cu aceleaşi întrebări. „Cred că într-o lună se deschide, dar nu ştiu cum va fi cu vizitatul”, ne-a răspuns de data aceasta el.

Dracula are termopane

Din afară Castelul arată foarte bine. Exceptând câteva ferestre la care celofanul înlocuieşte geamul, castelul pare renovat. Păstrează aerul medieval al lui Ţepeş, dar geamurile dintr-un termopan evident îţi arată că şi Dracula s-a modernizat.

În paralel cu vizitele noastre la poarta Castelului Ţepeş, am continuat să cerem răspunsuri cu privire la soarta clădirii. Pentru că ne-au refuzat un material la faţa locului, reprezentanţii MAPN ne-au cerut să le trimitem întrebările, dându-ne asigurări că ne vor răspunde prompt. „Decidenţii” de la MApN, după cum i-a numit responsabili de la biroul de presă al Ministerului, nu au răspuns nici după mai bine de două săptămâni la ele.

Nu ştim însă unde au întâmpinat dificultate.  Poate la întrebarea „De ce s-a întârziat finalizarea lucrărilor de reabilitare cu aproape un an”?. Sau poate că le-a fost greu să răspundă câţi bani au cheltuit cu lucrările. Explicaţii dificile ar putea întâmpina şi la întrebări de genul „Când se va redeschide Castelul?”, având în vedere că şi paznicii lui sunt cam bulversaţi în privinţa acestui moment, sau poate, cea mai importantă, vor avea acces şi vizitatorii sau va rămâne în continuare doar un simplu sediu.

Promitem că vă anunţăm dacă „decidenţii” MApN şi ai ONCE, instituţii plătite din banii noştri, vor avea bunăvoinţa să dea un răspuns. Până atunci, pentru voi cei care nu aţi reuşit să vizitaţi castelul în foarte puţinele dăţi când acesta a fost deschis publicului, rămâne doar să îl admiraţi de pe aleile Parcului Carol sau dintr-una din gropile şantierului ce cuprinde în prezent toată strada Candiano Popescu.

Castelul Ţepeş, promovat în Suedia

În 2009, imaginea Castelului Ţepeş, în care turiştii români sau străini nu prea au avut acces, se afla pe coperta unui ghid turistic dedicat ţării noastre.

Volumul, al cărui autor este George Cristea, prezintă o succesiune de tablouri din istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile românilor, beneficiind de o prezentare grafică deosebită.

În ghid, Castelul Ţepeş era prezentat drept unul dintre obiectivele turistice de interes ale Capitalei, în anul când la Bucureşti a fost sărbătorită împlinirea a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului.

O parte din terenurile Romarm, din care face parte Uzina Mecanică Tohan Zărneşti, au fost "ciordite" la drumul mare

18 martie 2009

GONŢEA A TRAS UN TUN ARMATEI/Învârteli “prefecte”

Autor: LIBIU MATEESCU

O parte din terenurile Romarm, din care face parte Uzina Mecanică Tohan Zărneşti, au fost "ciordite" la drumul mare de doi italieni, chiar din inima Parcului Industrial Zărneşti, prin contracte oneroase, autentificate nelegal de prefectul Ion Gonţea în calitate de notar. Aceste dezvăluiri, ca şi inculparea lui Gonţea de ÎCCJ sunt prezentate în exclusivitate de Jurnalul Naţional.

Ion Gonţea, un prefect notar sau un notar perfect

Un alt scandal imobiliar de proporţii este pe cale să izbucnească la Braşov din pricina legalizărilor notariale ale altor ilegalităţi imobiliare, cu nepreţuitul aport al lui Ion Gonţea, prefectul pedelist de Braşov. Victima a fost de această dată chiar uzina de armament UM Tohan Zărneşti, căreia i s-au înstrăinat 21 de hectare de teren, cu 18 hale industriale şi magazii, ilegal şi pe nimic, contracte legalizate de notarul Ion Gonţea în favoarea firmelor a doi italieni, paravane ale familiei Fontana. Deşi s-au depus plângeri penale la DNA Braşov împotriva italienilor şi împotriva actualului prefect în anii 2005-2006, dosarul nu a fost soluţionat încă. Între timp, Ion Gârbacea, fost director adjunct la UM Tohan în vremea escrocheriei, a devenit directorul general al Romarm, fără însă a da semne de preocupare pentru soarta patrimoniului fostei sale uzine.

METODĂ DE JAF - PARCUL INDUSTRIAL
Prin constituirea firmei pe acţiuni Brem Company, în 2003, s-a înfiinţat de fapt Parcul Industrial Zărneşti, în care au intrat italienii familiei Fontana şi Uzina de armament Tohan Zărneşti, în care italienii aveau 80% din acţiuni, iar Romarm, prin uzina sa, doar 20%! Italienii au venit în asociere cu 375.000 de euro, iar UM Tohan cu 21 de hectare de teren intravilan, cu toate utilităţile, şi cu 18 hale industriale, în valoare de peste 10 milioane de euro. Evaluarea averii uzinei de armament cu care a participat la asociere a fost realizată însă de... familia Fontana, prin evaluatorul plătit de ea, şi a însemnat doar 75.000 de euro!! În parcul industrial de la Zărneşti, de fapt o uriaşă formă de escrocherie imobiliară cu terenurile uzinei de armament, intră şi Consiliul Local Zărneşti, prin penalul său primar, Gheorghe Lupu, urmărit penal de DNA, de Parchetul Zărneşti şi de ANI, pentru corupţie, falsuri şi alte infracţiuni, amicul şi finanţatorul lui Gonţea în campania electorală pentru parlamentare. Mai mult, fostul primar a fost numit recent în Consiliul de Administraţie la UM Tohan, deşi din cauza dosarelor sale penale nu ar trebui să aibă acces la documente secret, care se referă la producţia de armament.  Consiliul Local Zărneşti intră şi el cu 25 de hectare de teren, numai bune de vândut, ca şi ale uzinei de armament. Intenţia reală a italienilor Fontana era de fapt vânzarea terenurilor Romarm şi ale municipiului Zărneşti, pe nimic, altor doi italieni, Damiano Vecchio şi Flavio Desilvestro, de fapt tot oamenii familiei italiene care controlează 80% din Parcul Industrial Zărneşti, după metoda "suveică", deja consacrată de Ion Gonţea în escrocheria "Condor". Notarul noii escrocherii este, evident, tot Ion Gonţea, actualul prefect al Braşovului, care a încasat aproape 3,8 miliarde de lei taxe notariale.

VÂNZĂRI PE SUB MÂNĂ
Zis şi făcut. Firma Brem Company a familiei Fontana începe să vândă la doi ani de la constituirea parcului industrial terenurile şi halele uzinei UM Tohan Zărneşti, către mai multe firme constituite în grabă în 2003, respectiv 2006, de italienii Flavio Desilvestro şi Vecchio Damiano, respectiv Elca Rom SRL şi Damiano Investimenti SRL. Vânzările încep cu 6.480 mp şi două hale, firmei Elca Rom, şi 5.000 mp plus o clădire, firmei Damiano Investimenti. Deşi uzina de armament deţinea 20% din acţiunile vânzătoarei Brem Company, legea societăţilor pe acţiuni specifică invitarea acţionarilor minoritari obligatoriu la şedinţele AGA în care se decide vânzarea patrimoniului. Mai mult, Legea Parcurilor Industriale interzice vânzarea patrimoniului mai mulţi ani, cât facilităţile fiscale oferite de stat pentru aceste entităţi funcţionează. Italienii nu i-au invitat însă pe reprezentanţii UM Tohan-Romarm la şedinţa AGA, cu vânzarea patrimoniului, aspect care ar fi trebuit verificat de notarul Gonţea în procesul-verbal de şedinţă, la autentificarea escrocheriei imobiliare, prima la 19 decembrie 2005, a doua la 25 mai 2007. Alte vânzări au urmat ulterior, astfel că din cele 21 de hectare intravilan s-au vândut aproape 20, mai puţin câteva căi de acces şi un canal de scurgere. Mai mult, isteţi, cumpărătorii au fost de acord ca activele achiziţionate pe nimic să facă parte în continuare din Parcul Industrial pentru a nu intra în conflict direct cu legea. După vânzarea patrimoniului în natură, care aparţinea de fapt uzinei de armament, s-a trecut la majorarea de capital, altă tehnică folosită de toţi cei care au jefuit patrimoniul naţional, tot fără consultarea reprezentanţilor Romarm, astfel că UM Tohan, din 20% acţiuni în parcul industrial, mai are doar câteva procente minuscule, ceea ce s-a intenţionat de la bun început, cu largul concurs al actualului prefect de Braşov.

REACŢIA TÂRZIE A DIRECTORULUI TANŢĂU
Directorul general al UM Tohan, Mircea Tanţău, a realizat în sfârşit în ce potlogărie a implicat patrimoniul Romarm, după şase ani, şi s-a apucat de investigat, cu o "mică" întârziere. "Am cerut verificări la Cartea Funciară, să vedem ce s-a întâmplat cu terenurile uzinei, cu care am intrat în parcul industrial. Am aflat că s-au vândut, dar fără ştiinţa noastră, pentru că n-am fost invitaţi la şedinţa AGA în care s-au decis vânzările. Voi demara inclusiv acţiuni de natură penală împotriva celor care au participat la aceste ilegalităţi", spune directorul. Cam târziu, spunem noi.

Jurnalul Naţional a dezvăluit în premieră calitatea de inculpat a prefectului de Braşov în megaescrocheria "Condor", adică vânzarea pe nimic a terenurilor de sub fostele alimentări ale Braşovului. Dosarul penal, în care este judecat întregul grup infracţional, printre care şi Ion Gonţea, ca notar, a ajuns în instanţa supremă a României, datorită calităţii de deputat a actualului prefect al Braşovului. Pierderea acestei calităţi, în luna decembrie a anului trecut, a determinat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-şi decline competenţa în favoarea Curţii de Apel Braşov, unde prefectul de Braşov apare ca inculpat, alături de alte 11 persoane. Cererea inculpaţilor din dosarul "Condor" de a se suspenda judecarea cauzei, până la strămutarea ce va fi decisă de ÎCCJ, a fost respinsă chiar de instanţa supremă a României.

MAFIA TERENURILOR DE LUX A OCUPAT O UNITATE MILITARA

 

O unitate militara a Fortelor Aeriene Romane a fost ocupata pe timp de pace!

O unitate militara a Fortelor Aeriene Romane a fost ocupata pe timp de pace! Printr-o serie de inginerii funciare, mafiotii care se ocupa cu tranzactiile terenurilor de lux din zona Baneasa au reusit sa distruga autoritatea Armatei Romane si sa desfiinteze UM 1877/R - unitate importanta a Fortelor Aeriene Romane. Actiunile mafiei terenurilor - derulate din 1999 pana in prezent - au fost sprijinite voit sau nu de unii conducatori ai Armatei Romane de pana in 2001, dar si de unele decizii dubioase ale unor institutii importante ale statului: Judecatoria Buftea, Ministerul Finantelor, Prefectura Ilfov, Oficiul de Cadastru si Amenajarea Teritoriului sau Primaria Voluntari. In toata aceasta afacere - care a dus la distrugerea unitatii militare - s-a recurs la fals, uz de fals, tulburare de posesie, marturie mincinoasa, toate aceste infractiuni, culmea, nedescoperite de catre organele de ancheta. Chiar daca afacerile cu terenurile din Baneasa fac obiectul mai multor procese aflate pe rol, de curand, firma unui spaniol a daramat gardul U.M 1877/R si a ridicat o vila de vacanta fix in perimetrul declarat interzis, care se afla in administrarea Armatei Romane!

Fostul proprietar - singurul perdant In 1947, in comuna Voluntari, regimul comunist a declansat campania exproprierilor, fara a crea CAP-uri. Printre cei care au suferit in urma deciziilor regimului a fost Carol Rasidescu, ale carui ferma si teren au fost rechizitionate de catre Ministerul Afacerilor Interne. Printr-un protocol din 11 noiembrie 1947, terenul - in suprafata de 18 hectare - a fost predat Uniunii Femeilor Antifasciste. Mai tarziu, acest teren a fost preluat de catre Gospodaria de Partid a CC al PCR, iar in 1984 a fost cedat Ministerului Apararii Nationale. Acesta a primit in administrare - pe langa terenul lui Rasidescu - o suprafata de pamant de 204,9 ha, in protocolul din '84 specificandu-se ca "terenul intra in folosinta si administrarea MApN". Tot in acest protocol se mentiona ca MApN-ul sa se inscrie in registrul cadastral, astfel terenurile intrand in proprietatea Armatei.

Acest lucru nu s-a petrecut nici la vremea respectiva si nici in '90 sau '97 - odata cu aparitia si republicarea Legii 18 - iar de aceasta eroare a functionarilor Armatei a profitat mafia terenurilor de lux. Surse din cadrul MApN sustin totusi ca inscrierea in registrul cadastral s-a facut, insa... cu creionul, iar, mai tarziu, cineva a sters totul! In paralel, Stefan Rasidescu, urmasul lui Carol Rasidescu, a cerut in instanta recuperarea celor 18 hectare rechizitionate in '47. Pana in 1997, procesul s-a derulat greoi, deciziile instantei fiind contradictorii.

Pe 5 iunie 1997, Judecatoria Buftea ii da dreptate lui Stefan Rasidescu, iar Prefectura judetului Ilfov, sub semnatura prefectului Alexandru Vaida, il anunta oficial de acest lucru pe ministrul de atunci al Apararii, Victor Babiuc. In adresa prefecturii, Victor Babiuc era informat personal ca "s-a dispus anularea ordinului de rechizitie in cazul Rasidescu si, in trucat suprafata respectiva se afla in administrarea MApN, va transmitem cererea reclamantilor, copia sentintei civile 2426/1997 si documentarul necesar in vederea declansarii procedurilor legale pentru restituirea terenului". "Babiuc s-a oferit sa-mi fie avocat pentru terenul pe care nu mi l-a dat" Ministrul Apararii nu face nimic in acest sens, ba mai mult, sub conducerea sa are loc una din tranzactiile cu teren intre MApN si Gigi Becali.

Conform spuselor lui Stefan Rasidescu, "dupa terminarea mandatului, Victor Babiuc s-a oferit, prin intermediul unui cunoscut comun, sa ma reprezinte ca avocat pentru recuperarea terenului pe care nu mi l-a dat"! Tot surse din cadrul MApN sustin ca in acest punct al afacerii - pentru a incurca si mai mult situatia si pentru a profita de situatie - a intervenit si Primaria Voluntari. "Pana la momentul primei tranzactii, cei de la primarie nu au miscat nimic. Cand au vazut ca se pot scoate bucati din terenul aflat in administrarea MApN - odata cu tranzactia cu Gigi Becali - au sarit si ei sa profite", spun angajati ai UM 1877/R si din cadrul MApN.

Primarul Manole aplica "patentul" Becali In 1999 - odata cu stabilirea preturilor exorbitante pe metrul patrat din Baneasa - primarul comunei Voluntari, Stefan Manole, a profitat de greselile Armatei de pana atunci si de "razboiul" din instanta intre MApN si Stefan Rasidescu si a acordat titluri de proprietate pentru 16 persoane, chiar pe terenul aflat in disputa. Practic, se ajunsese la situatia in care Rasidescu cerea in instanta pe baza actelor terenul rechizitionat, Armata afirma ca aceste hectare sunt in proprietatea ei ("dovada ca OCAOTA nu s-a opus la tranzactiile intre MApN si Gigi Becali"), iar 16 persoane afirmau cu acte eliberate de statul roman (Primaria Voluntari si Prefectura Ilfov) ca acel teren le apartine! La acea vreme, Stefan Manole - un fel de revolutionar cu titlu care nu aparea in scriptele Secretariatului de Stat pentru

Revolutionari! - a motivat decizia sa prin faptul ca terenul lui Rasidescu (administrat de Armata si in proprietatea a 17 particulari) nu figura in evidenta MApN, ci la SCAI (IAS) Mogosoaia. Mai tarziu, Manole a aflat ca SCAI Mogosoaia nu mai tinea evidenta terenului, deci a dedus ca pamantul se afla in proprietatea Primariei Voluntari. In plus, Manole se acoperea si cu hotararea instantei de la Buftea care ii punea in posesie pe cei 17 pe terenul lui Rasidescu. Numai ca, la doi ani dupa punerea in posesie, noul primar din Voluntari afirma, printr-o adresa oficiala adresata lui Rasidescu, ca "terenul nu se afla in administrarea noastra, acesta fiind in administrarea U.M 02580" (statul major al Fortelor Aeriene Romane - n.n). Despre afacerea lui Stefan Manole, Prefectura Ilfov afirma ca "sirul de neglijente din partea factorilor MApN au facilitat comportamentul Comisiei Locale Voluntari (condusa de Manole - n.n.) in a face puneri in posesie". Tot in 2001, MApN a sesizat Parchetul General pentru infractiunea de tulburare de posesie savarsita de Stefan Manole:

"Acesta, dupa ce a pierdut procesul intentat Armatei pe tema punerilor in posesie, a continuat sa acorde teren aflat in administrarea U.M 1877/R". Apare pe filiera si finul lui Becali Cazul Emiliei Podina - una din persoanele puse in posesie de Stefan Manole - arata clar modul de lucru al mafiei terenurilor de lux. Pe 18.01.2000, in conditiile in care terenul lui Rasidescu era deja disputat in instanta, Judecatoria Buftea decide punerea in posesie a Emiliei Podina cu 11 ha.

Aceasta decizie are trei puncte ciudate. In primul rand, hotararea instantei este facuta in baza Legii 18, care prevede reimproprietarirea cu pana la 10 ha si acolo unde a existat cooperativizare. Numai ca, in Voluntari, nu au existat CAP-uri si, in plus, Podina a primit 11 ha. Al treilea semn de intrebare apare in momentul in care s-a aflat ca Emilia Podina are domiciliul in comuna Oarta de Jos, judetul Maramures! In plus, aceasta

proprietara a fost reprezentata prin procura de catre Virgil Viorel Tudorache, domiciliat in comuna Voluntari. Aceasta persoana ar fi, conform declaratiilor unor surse din cadrul MApN, nimeni altul decat patronul firmei VVT (firma de bodiguarzi care asigura securitatea stadionului Steaua) si, totodata, finul lui... Gigi Becali! Dupa dobandirea terenului, Emilia Podina, prin intermediul aceluiasi Virgil Tudorache, a "rupt" terenul si l-a vandut pe bucati. Familia Paraschiv a cumparat 2.944 mp, Constanta Bogdan - 5.419 mp, iar ambii cumparatori au vandut terenurile (cu 77.750 $, respectiv 125.050 $) catre firma Ibiza Construct 2000, reprezentata de cetateanul spaniol Luis Gabarro Castilio.

Acesta, cumparator de buna credinta, a cerut Primariei Voluntari acordarea unei autorizatii de constructie. Actualul primar, Florin Pandele, a acordat aceasta autorizatie si, fiindca terenul se afla in litigiu (MApN si Stefan Rasidescu), a specificat acest lucru. Cu toate acestea, firma Ibiza a declansat in octombrie anul trecut lucrarile de constructie in interiorul unitatii militare 1877/R, dupa ce a daramat gardul Armatei.

Ana Ghidu, directorul de proiecte al firmei spaniole, ne-a declarat: "Conflicte directe nu am avut cu Armata. Am cumparat acest teren de la trei proprietari si nu stiam de acest scandal. Vara trecuta am obtinut si autorizatia de constructie si am inceput sa construim. Armata ne-a lasat sa intram, cand a vazut titlurile de proprietate legale. Terenul pe care il avem este cumparat la a treia mana.

Extrasul de carte funciara nu specifica faptul ca terenul este cu sarcini. Noi avem acte emise de statul roman, iar daca mai exista cineva care emite pretentii asupra acestui teren sa-si rezolve problema cu statul roman. Noi nu suntem implicati si nu am fost anuntati oficial ca terenul se afla in litigiu". Chiar daca afirma ca nu a existat nici un anunt oficial ca terenul cumparat face obiectul a mai multe procese, firma Ibiza a fost instiintata de acest fapt. Printr-o adresa din 30.10.2001, MApN cere societatii spaniole "sistarea constructiilor si eliberarea terenului ocupat in mod abuziv, care face parte din perimetrul cazarmii Ferma Rosia aflata in patrimoniul Armatei".

In plus, asa cum spun responsabili din cadrul MApN, Armata a cerut si declansarea urmaririi penale impotriva societatii pentru tulburare de posesie. Acest lucru nu i-a impiedicat pe cei de la Ibiza sa intre in curtea unitatii militare si sa construiasca un "obiectiv civil" pe care nimeni nu-l mai poate inlatura din acea zona. In ce-l priveste pe Virgil Viorel Tudorache, incercarile noastre de a-l contacta au fost sortite esecului, in pofida faptului ca i-am lasat la firma telefoanele la care ne poate cauta.

Ministerul de Finante vine la spartul targului Pozitia Ministerului Apararii Nationale in cazul terenurilor din Baneasa este ferma. Desi cativa conducatori ai ministerului au fost amenintati in dese randuri (Sorin Encutescu, secretarul de stat care se ocupa cu aceste probleme, fiind "somat" de mai multe ori de Nicolae Haliu, vicepresedintele Partidei Rromilor, care il "acopera" pe Stefan Manole), ancheta MApN continua.

Reprezentantii Armatei spun ca firma Ibiza a intrat in curtea U.M. 1877/R, comitand mai multe infractiuni. Mai mult, aceasta situatie se datoreaza in special fostului primar din Voluntari care, impreuna cu sustinatorii sai, au pus in posesie pe cei 17, desi...instanta decisese alte locatii, in nordul terenului administrat de MApN! In sprijinul pozitiei Armatei vine si o actiune in instanta a Ministerului Finantelor care arata ca terenul administrat de Armata este domeniu public, iar "paratii (cei care au obtinut titluri de proprietate pe acel teren - n.n) nu au inteles sa respecte dreptul statului asupra terenului". Bazandu-se pe o serie de acte, Ministerul Finantelor a cerut "in numele statului roman ca instanta sa constate dreptul de proprietate al terenului si sa-i oblige pe cei cu noile titluri de proprietate la lasarea in pasnica si legala folosinta a terenului in favoarea MApN, care este posesor si administrator al imobilului".

Totusi, avand in vedere ca multi dintre actualii proprietari sunt cumparatori de buna credinta, iar Stefan Rasidescu isi cere dreptul inapoi, cercetarile vor fi extrem de anevoioase. Cert este ca, asa cum sustin toate taberele implicate in scandal, mafiotii care au creat aceasta situatie sunt liberi si nu raspund in fata Justitiei.

Cercul Militar Tecuci, propus spre demolare

Inundaţiile din septembrie 2007 din nordul judeţului Galaţi au afectat într-atât clădirea Cercului Militar Tecuci, aflată în patrimoniul istoric, încât experţii au propus demolarea şi refacerea acesteia. Cunoscută şi drept Casa Armatei sau Casa Ofiţerilor, clădirea situată pe Str. Costache Racovita nr. 22 găzduieşte sau mai bine zis obişnuia să găzduiască manifestări şi întâlniri cu militari. Acum, parchetul a făcut „valuri”, iar într-o anexă lipită de clădire au trebuit demolate sobele, care, din cauza crăpăturilor din ziduri şi din podea, s-au înclinat chiar şi la 45 de grade.  Încă de anul trecut, Unitatea Militară din Focşani, proprietarul clădirii, a solicitat Direcţiei pentru Patrimoniu Galaţi declasarea monumentului. Expertiza tehnică a specialistului avizat de Ministerul Culturii, document care însoţeşte solicitarea, propune ca soluţie demolarea şi refacerea clădirii. Valoarea imobilului este dată mai degrabă de vechime decât de istoric sau de stilul arhitectonic.    Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Patrimoniu Galaţi, ne-a explicat că demersul declasării este unul de durată. Astfel, în următoarea etapă, documentaţia primită de la UM Focşani va fi înaintată spre analiză Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.
Membrii aceştia îşi exprimă punctul de vedere, ţinând sau nu cont de referatul pe care Direcţia urmează să-l întocmească. Decizia finală privind soarta clădirii aparţine însă Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Sursa: viata-libera.ro

BRAD:

9 februarie 2011 la 19:22

Inundatia din 2007 a fost palma data de Dumnezeu unei institutii care si-a pierdut respectul fata de sine, cu atat mai mult fatza de oamenii sai. Este vorba despre Armata.
Cladirea Cercului Militar a fost abandonata inca din anul 2004, an in care garnizoana locala incerca repararea cladirii. Dar mai marii oshtii au decis sa radieze Tecuciul de pe harta garnizoanelor militare. Ce a urmat, se stie. Fie Aviatia, fie generalul Zisu, fie Domenii si Infrastructuri, nu au mai alocat institutiei NICI MACAR UN LEU!
Cercul Militar Tecuci va muri din vina Administratorului. Perioada postdecembrista i-a deschis acestuia orizonturi mai profitabile de investire a banilor…

Oprea vrea mai multe apartamente ANL pentru militarii din Mureş

Consilierii locali târgumureşeni sunt chemaţi săptămâna viitoare să modifice a patra oară hotărârea prin care autoritatea locală va prelua o parte din patrimoniul armatei, aflat pe teritoriul municipiului. Şi asta după descălecatul ministrului Apărării Gabriel Oprea în oraş, care nu s-a mai mulţumit doar cu 80 de locuinţe ANL ci a plusat la 150.

Nici nu s-a stins bine ecoul vizitei ministrului Apărării, Gabriel Oprea, la Tîrgu Mureş că oficialul de la Bucureşti le-a dat din nou de lucru consilierilor locali. Aceştia sunt chemaţi joia viitoare să aprobe în şedinţa de Consiliu Local modificarea hotărârii nr. 121 adoptată în 29 aprilie acest an, dar care a mai fost retuşată în martie, dar şi anul trecut.  Noua modificare este impusă de către solicitarea ministrului Oprea care a cerut 150 de locuinţe ANL pentru tinerii militari contra trecerii în patrimoniul municipiului a cazarmei dezafectate de la Podul Mureş şi a drumului tanchiştilor.

După ce hotărârea va fi adoptată, vor putea continua demersurile pentru ca imobilele amintite să fie trecute într-adevăr în patrimoniul oraşului. Pentru ca acest lucru să se întâmple va fi nevoie şi de o hotărâre de Guvern ca apoi să fie întocmit şi semnat procesul verbal de predare – primire între cele două instituţii publice.

Basescu, cu naivitate? despre terenurile Armatei ...

Băsescu a discutat cu Oprea şi Boc despre neafectarea pensiilor militare mai mici de 3.000 de lei

Băsescu a discutat cu Oprea şi Boc despre neafectarea pensiilor militare mai mici de 3.000 de lei

Preşedintele Traian Băsescu a particpat, marţi, la învestirea noului şef al SMG, declarând, printre altele, că este esenţial, legat de protecţia personalului, ca Armata să aibă sentimentul cel puţin că nu este nedreptăţită în raport cu alte categorii sociale.
Potrivit lui Băsescu, ceea ce a făcut ministrul Oprea "este proba că atunci când la nivel politic există preocupare, se găsesc soluţii pentru ca partea socială să fie mai bine acoperită".
publicitate
"Nu vă ascund că atunci când l-am auzit spunând prima dată că nu trebuie să existe, prin recalcularea pensiilor militarilor care au stagiu întreg în Armată, pensii mai mici de 3.000 de lei, am privit cu oarecare scepticism afirmaţia. Aseară l-am invitat pe domnul ministru şi pe premier, să am convingerea că această promisiune a domnului ministru Oprea şi a premierului este aplicabilă şi va funcţiona începând cu 1 ianuarie. Confirmarea premierului, cu calcule în faţă, arată că domnul ministru Oprea a reuşit să protejeze pensionarii militari cu stagiul întreg în Armată. Cei care o viaţă întreagă şi-au dăruit eforturile Armatei Române, ţării, vor reuşi să fie încadraţi în această categorie în care să nu fie afectate pensiile de la 3.000 lei în jos. Este un lucru bun şi arată că a existat preocupare", a adăugat şeful statului.

De asemenea, el a mai spus că l-a bucurat "abordarea pragmatică în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor Ministerului Apărării".

"Vă mărturisesc că abia acum am văzut ce poate face Armata, utilizând propriile ei resurse din punct de vedere social. Am înţeles că parte din terenurile care până acum stăteau şi erau pândite să fie scoase din patrimoniul Armatei, să devină nu ştiu ce terenuri pentru dezvoltări imobiliare, am observat cu satisfacţie că nu s-a mai cedat niciun teren. Cele care au fost scoase din circuitul Armatei s-au utilizat sau se utilizează pentru construcţie de locuinţe în care şi Armata va avea procentul eiu de locuinţe", a mai spus Traian Băsescu.
Odată cu discutarea proiectului privind sistemul unitar de pensii publice, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, a susţinut, în mai multe rânduri, că pensiile militarilor nu trebuie să scadă.
La 31 mai, Oprea declara, la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, că şi-a îndeplinit obiectivele ca, în perioada de criză mondială, pensiile militarilor, ale celor din sistemul naţional de Apărare, mai mici de 3.000 lei să nu fie reduse.
Oprea le-a spus deputaţilor din Comisia de muncă, unde se dezbate proiectul Legii sistemului unic de pensii, că actualele simulări arată că pensiile militarilor de la 30 milioane lei vechi în jos nu se reduc, ceea ce, la nivelul sistemului de Apărare, reprezintă 88% dintre pensii, iar la nivelul MApN - 91% dintre pensii. (Mediafax)

Tunuri cu activele armatei

Oprea şi Udrea l-au făcut sandviş pe Vanghelie

Tunuri cu activele armatei

Miniştrii Elena Udrea şi Gabriel Oprea, împreună cu primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, au participat, vineri, la lansarea unui proiect de construire de locuinţe în regim ANL, alăturarea primarului PSD de cei doi miniştri PDL stârnind destule comentarii.

 „Mie mi-a fost dat terenul din partea Ministerului Apărării, este pe teritoriul Sectorului 5 şi este al cetăţenilor din Sectorul 5. Terenul trebuia trecut de Guvern către Consiliul local al Sectorului 5, prin ordin de ministru. Astăzi, s-a făcut predarea-primirea a 100 de hectare de teren“, a declarat Vanghelie.

Ministerul Apărării are obligaţia de a transfera către admistraţiile locale toate terenurile, garnizoanele şi incintele militare dezafectate aflate pe teritoriul acestora, urmare a restructurărilor masive produse în armată. Amplul proces de manevrare a unor active importante din patrimoniul armatei nu putea fi lăsat pe mâna oricui, aşa explicându-se numirea lui Gabriel Oprea în fruntea Ministerului Apărării Naţionale! La vremea respectivă, „reevaluarea“ suspectă a lui Oprea şi numirea sa în fruntea MApN au avut tocmai această explicaţie, transpirată din anturajul acestuia şi al MApN, şi anume de a se ocupa de terenurile şi de clădirile libere ale armatei. Nu se ştie ce legătură are acest general de patru stele cu teoria şi practica militară, dar virtuţile sale de afacerist în imobiliare sunt arhicunoscute. Şi cum România nu are de dus războaie, dar are de prăduit foste terenuri şi clădiri ale armatei – printre ultimele care au mai rămas de prăduit în ţară – nici că se putea găsi un om mai potrivit decât Gabriel Oprea, pentru a fi pus în vârful trebii!...

Prin urmare, într-o primă etapă, pe capul lui Vanghelie, a venit pleaşca celor 100 ha primite din patrimoniul armatei, în virtutea legii şi a faptului că ele se aflau pe raza Sectorului 5. Într-o a doua etapă, terenul a plecat înapoi, la ministerul Elenei Udrea, pentru a se construi nişte locuinţe prin agenţia de casă a doamnei ministru, al cărei consiliu de administraţie e format numai din consilierii acesteia.

Lege-lege, dar actele de transfer de la Ministerul Apărării la primărie se puteau face într-un an sau în cinci... Dar terenul respectiv a fost transferat rapid. În plus, actele respective se puteau semna într-un birou. Dar ele s-au semnat vineri, cu tam-tam, într-o popotă organizată pe pajiştea cu pricina de marele maestru al ceremoniilor Gabriel Oprea, cu implicarea la ordin a personalului militar aferent.

Vanghelie n-a putut explica prea convingător de ce s-a complăcut să fie doar un intermediar mobiliar, primind terenul de la Oprea, spre a-l da lui Udrea. Aceasta va construi cu firmele portocalii locuinţe pentru oamenii lui Oprea şi ai lui Băsescu, din armată şi servicii secrete. Ce-i iese la afacerea asta lui Vanghelie sau primăriei conduse de acesta, nu se ştie...

Pe de altă parte, protocolul dintre PSD şi ACD interzice membrilor USL orice formă de colaborare cu partidul de guvernământ. Cu toate acestea, Marian Vanghelie a pus la dispoziţia ministerului condus de Elena Udrea acest teren de peste 100 de hectare. El consideră că nu a încălcat protocolul USL, întrucât, în viziunea sa, este vorba despre o „colaborare administrativă, nu politică“.

Primarul Vanghelie putea foarte bine să ţină acel teren în proprietatea primăriei Sectorului 5 şi să-i dea destinaţiile stabilite de Consilul local, în interesul cetăţenilor acestui sector.

Lucrurile nu s-au petrecut aşa. În realitate, a fost o manevră prin care o imensă suprafaţă de teren controlată iniţial de Oprea a intrat sub controlul tandemului Udrea-Oprea, cu sprijinul sau complicitatea lui Vanghelie. Fără veriga intermediară obligatorie a primarului de la 5, acest dute-vino în acte cu terenul n-ar fi fost posibil.

„Vorbim aici de construirea unui cartier de blocuri, cel mai mare care se face după Revoluţie încoace. Şi, dacă e în colaborare cu Guvernul, care e problema? Ce să facem acum? Să stăm să ne bătem ca nebunii?“, a declarat Vanghelie, cu multă seninătate, la un post de televiziune. Corect, numai că este vorba de un cartier de locuinţe aflate nu la dispoziţia consiliului local al Sectorului 5, ci la dispoziţia lui Oprea şi Udrea. Aceste locuinţe nu sunt destinate amărăştenilor fără casă din Sectorul 5, ci vor fi oferite militarilor din armată şi din serviciile secrete, ca şi procurorilor şi altor lucrători din sistemele de forţă ale statului, stâlpi de bază ai regimului în perspectiva alegerilor viitoare.

Sâmburele acestei afaceri cu bătaie lungă, spre alegerile viitoare, a fost învelit de preopinenţi în cuvinte sforăitoare. S-a vorbit despre „un pas pentru a echilibra problemele între sectoare“ (de unde până unde?), despre „un proiect-pilot pentru România – un cartier ecologic“ (?), despre „primul pas spre normalitate în politica românească“, despre „o noua viziune de a încerca să se facă politică în România“ şi alte asemenea fraze bombastice, menite, de fapt, să acopere muzica de fond a afacerii.

Nici Gabriel Oprea n-a ratat ocazia unei demagogii ieftine, declarând, la popota de campanie organizată în plin câmp, că „administraţia nu are legătură cu politica“ (?) şi că singura politică de făcut este în „interesul cetăţeanului“.

Desigur, în cazul de faţă, doar al celui angajat în armată şi serviciile secrete. Şi al firmelor care vor primi contractele de construire.